Chiar ar trebui ?Chiar as putea avea suficienta vointa sa inchid usile care ma duc spre nicaieri ? Nu stiu daca as putea sa dau la o parte oameni dragi intr-un fel sau altul . Mi-e prea frica de singuratate . Si chiar daca am in preajma oameni care nu ar merita nici un "Buna " din partea mea , nu pot sa-i indepartez .
Da , cred ca la faza asta ma pot numi ipocrita si ma scoate din sarite , dar nu pot sa schimb nimic . Defapt ... in vocabularul unei femei nu exista "Nu pot" , exista "Nu vreau" ( si asta mi-a confirmat-o un barbat ).
Sunt din nou intr-un moment in care ma simt dezamagita . Ranita . Tradata . Mintita . Dar , da , dezamagita e cuvantul .
In primul rand sunt dezamagita de mine . Sunt dezamagita ca sunt asa slaba . Ca ma las prea usor dominata de emotii . Ma las usor convinsa . Ma entuziasmez repede . Nu pot sa spun niciodata "NU" cand cineva ma roaga ceva . Fac promisiuni care nu ar trebui facute , si lupt din rasputeri sa ma tin de ele , chiar daca asta ma raneste . Si sunt luata de proasta . Si vad asta , dar nu pot sa fac nimic .
Zilele trecute , o cunostinta (cu ochi verzi si gropite ;)) ) imi spunea ca nu exista "Nu pot " . Ba uite ca la mine exista . Pot sa fac orice , dar nu pot sa ma schimb . Si nici nu pot sa-ti inchid usa in nas , chiar daca te-ai pisat pe tot ce am facut pentru tine .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu