Cutia cu amintiri ...

trebuie redeschisa ! Da , m-am gandit bine , o sa o deschid din nou . Dar nu doar sa ma uit prin ea , ci sa adaug lucruri noi .
  Acum 'spe ani , am luat o cutie mare de carton , am imbracat-o in hartie colorata si mi-am spus : "Aici o sa pun toate amintirile culese " . Si am facut-o ... Adaugam in ea fiecare lucru , de la fiecare persoana , si imi era drag sa iau un anumit obiect si sa-mi aduc aminte "Asta e cheita aia de la cutia aia de bere pe care am baut-o in seara aia cu persoana aia .. Doamne ce ne-am mai distrat " . Dar de la un timp , mi-a fost frica sa mai pun lucruri in ea . Incepuse sa imi fie frica de amintiri , pentru ca ma raneau . Acum presupun ca " m-am vindecat " , si imi sau seama ca uneori , amintirile sunt cele care te ajuta sa te vindeci .
  Imi place sa hoinaresc prin viata si sa culeg amintiri , care sa fie mereu prezente si sa-mi aduca aminte de ce eram odata , de cine imi era aproape in perioada aia , pe cine iubeam si cu ce vise ma hraneam .

Imi place sa deschid jurnalul ala vechi si sa-mi recitesc viata .

Tu'tiguramatii,deceteiubescasamult?

Furtuni de iarna , curcubee de vara

Cum ar putea sa apara fulgii de nea , fara picaturi de apa care sa inghete ?
Cum ar putea sa apara pe cer un curcubeu , fara stropi cenusii de ploaie ?
Cum ne-am putea reimprospata iubirea , fara certurile noastre periodice ? 
Uneori cred ca pentru asta te iubesc : pentru felul tau de a fi . Pentru momentele in care te porti ca un magar , iar apoi ma iei in barate si imi spui ca nu poti sa traiesti fara mine .

Care-i cuvantul ?

" - Ce ipocrita afurisita esti ! Atragi barbatul , iar cand vezi ca nu mai poate dupa tine , te preschimbi intr-un sloi de gheata . Exista un cuvant foarte vulgar prin care se poate caracteriza o femeie ca tine , dar il pastrez pentru momentul cand vei incerca sa ma ademenesti cu saruturi , pentru ca apoi sa faci o criza de isterie de indata ce incerc sa-ti ridic fusta . Cunoscandu-ti naravul , ma indoiesc ca o sa trebuiasca sa astept prea mult . "

Ahaaa :*

Vicii

 " - Atunci de ce ajung oamenii viciosi ? Betivi , vreau sa spun.
S-a gandit cateva clipe , inainte de a spune simplu :
  - E ca o calamitate naturala.
  - O calamitate naturala ? Viciul tatei ? Mi-am luat inima in dinti : Tot viciul ?
S-a gandit din nou si a spus cu fermitate :
  -Tot .
  - Nu inteleg .
  - Pai vezi tu , poti vorbi despre pacat , viciu , imoralitate , dar , de fapt , toate astea nu inseamna mare lucru . Sint doar cuvinte . Vorbe goale pe care le rostesc preotii din amvon , a zis el , si toti cei care n-au cunoscut niciodata o ispita careia sa nu i se poata impotrivi . Nu vreau sa intelegi ca i-as lua in ras pe preoti sau pe cei cu suflete morale - fireste ca ne-am dori cu totii sa avem o viata curata si sa ne ducem apoi in Rai , dar uneori se intampla ceva ce e mai presus de tine , ca un fel de calamitate naturala , si nu-ti mai ramane altceva de facut decat sa traiesti cum poti mai bine .
  - Inteleg , am zis eu . Vrei sa spui ca e ca un fel de boala incurabila , dar nemolipsitoare . Ceva ce nu poti controla .
  - Ba poate ca unii reusesc sa se stapaneasca . Altii , insa , nu , o stiu prea bine . "

Mostenire blestemata - Susan Howatch

Would you ?

" But , will you ever be the person who's on my side , never against me ? Would you be the person who would hold my hair while I puke after drinking alcohol? Would you be the person to stand by me , never judging me ?Would you give up your life to be with me ? "

Vechile noastre iubiri

  Niciodata sa nu te intorci la vechile iubiri. Nu nu nu !  E dificil , deseori imposibil sa faci sa mearga din nou, si in plus dureros .Pentru ce? Va cunoasteti toate defectele si asta va incurca . Si in plus , exista greseli comise de una dintre parti sau de ambele , deci or sa existe si reprosuri .  
  Nu , vechile iubiri nu trebuiesc retraite . Vechile iubiri vor ramane acolo unde le este locul , in trecut . Gandeste-te doar ... atunci cand spargi vaza mamei de cristal , o lipesti la loc dar crapaturile raman acolo. Asa e si cu iubirile astea afurisite , care uneori te scot din sarite ! Vrei sa iei totul de la capat , dar ranile si cicatricile din suflet raman acolo . Incerci sa innozi ata aia care v-a legat , si reusesti , dar nodul ramane , si te incurca ori de cate ori are ocazia . Da-le naibii de iubiri din trecut . Nu fac decat sa te amarasca !

Negru ..

Ai avut vre'o data sentimentul ala ca pici in gol ? Ca totul e intunecat in jurul tau ? Ca esti in fundul prapastiei si nu mai ai nici o scapare ?
Ai simtit vre'o data ca nu mai poti ? Sa te doara atat de tare incat sa-ti vina sa tipi ? Sa vrei sa te distrungi singura spunandu-ti : Proasto ! E numai vina ta ! Cum ai putut sa fi asa naiva din nou ? "
Ai simtit vrre'o data ca nu mai ai lacrimi ? Ca pamantul se zdruncina o data cu hohotele tale ? Ca ti se taie rasuflarea si te apuca sughitul din cauza lacrimilor ? Ca pica tavanul pe tine si tu ... tu sa continui sa plangi ?
Ai simtit vre'o data ca vrei sa fugi ? Sa te indepartezi de toti si toate ? Sa uiti de ei , de tradarile lor si intr-un final de tine ? Sa nu mai dai ochii cu lumea si sa stai singura sa-ti lingi ranile ?
Daca da , iata ce ar trebui sa faci :
Sa stai in pat si sa plangi . Sa te uiti la tavan . Zile intregi , poate saptamani . Intr-un final o sa gasesti puterea sa dai ochii cu lumea , si sa fi javra care erai odata !

Povesti cu printi si printese

  Fata draga , lasa deoparte povestile cu printi si printese . Te-ai lovit destul de realitate , cat sa stii ca povestile cu final fericit exista doar in romanele tale siropoase . 
Stii destul de bine ca viata-i roz doar atunci cand imbraca haine de tarfa . Credeam ca ai trecut de etapa asta . 
  Ai fost dezamagita de atatea ori si tu inca mai crezi in vorbe dulci ? Dupa toate prin cate ai trecut , inca mai crezi ca atunci cand iti spune "Te iubesc " e sincer ? Vine si te ia de mijloc , te saruta , dupa doua vorbe dulci  ajungeti din nou in asternuturi , unde va intelegeti cel mai bine . 
  Nu te-ai plictisit de scenariul asta ? Invata odata ca pasiunea te distruge , apoi moare si ea . 
  Lasa deoparte visele . Sunt pentru copii , iar tu nu mai esti unul . Stii bine ca visele nu fac decat sa te raneasca atunci cand le vezi cum se spulbera . 
  Renunta la ideile tale cum ca oamenii se pot schimba . Ei raman mereu aceeasi , cu aceleasi defecte si calitati . Nu ai invatat la scoala ca lupul isi schimba blana , dar naravul ba ? 
  Mai bine inchide din nou cutia aia , si lasa-ti inima blocata in ea . Macar o data in viata , nu mai gandi cu inima ! Tot tu vei fi cea ranita !

De ce ?

Pamantul e acoperit de cioburi ...
De ce ?
S-au rupt portile cerului , au cazut ingeri si s-au spart in mii de bucati .
De ce ?
Pentru ca distanta de la cer la pamant e prea mare chiar si pentru ingeri .
De ce ?
Pentru ca nimic nu e destul de aproape .
De ce ?
Ca sa speri mereu , ca sa nu fi multumit niciodata ...
De ce ?
Pentru ca realitatea nu e niciodata la fel de frumoasa ca visele pe care ti le-ai facut .
De ce ?
Pentru ca lumea nu e imperfecta , ci rea pur si simplu .
De ce ?
N-ai intelege ...
De ce ?
Pentru ca cei buni nu inteleg raul ... lumea a devenit rea din cauza celor rai . A fost de ajuns o singura samanta de rautate ca ea sa se intinda pe tot pamantul .
De ce ?
Pentru ca rautatea e o buruiana , creste peste tot , fara sa aibe nevoie de ajutor , si nu moare niciodata .
De ce ?
Pentru ca numai in povesti binele invinge raul .
De ce ?
Pentru ca imaginatia e singurul loc in care binele invinge raul . Oamenii buni nu inceteaza niciodata sa viseze .
De ce ?
Pentru ca altfel ar muri .
De ce ?
Pentru ca raul ucide .
De ce ? De ce ? Da' de ce ?
Nustiu , nu stiu nimic , ma invart , printre ganduri , amestec , caut cu disperare ceva , dar nu stiu ce gasesc . Gasesc totul , dar e nimic . Ma nasc si mor in fiecare clipa . Vreau totul , dar nu stiu ce vreau , nu inteleg nici de ce vreau . Stau pe loc dar alunec in gol . O parte din sufletul meu trebuie sa se nasca , o parte insa , a murit . Sunt satula de tot , e prea mult , dar nimic nu-mi ajunge , nu-mi ajung eu mie . La un moment dat , unui " De ce ? " i se raspunde cu un " Nu stiu " . Tu cum esti ?
Eu ?
Da . Te afli printre oamenii buni sau rai ?
Eu ... incerc sa ajung printre cei rai ...
De ce ?
Ca sa nu mai doara .
Ce ?
Nimic ... totul ...

Amintiri , capitolul 1 ...

Daca tot sunt la capitolul " amintiri ", m-am gandit sa cotrobai putin prin niste foldere vechi din pc , si am gasit asta :d :

Atatea lucruri marunte . Atatea detalii care par nesemnificative . Iti amintesti totul . Cum a inceput , cum a evoluat ... dar nici acum , dupa atata timp nu poti sa-ti dai seama de ce s-a terminat . Cum a putut sa cutremure Universul tau , sa distruga fara pic de mila tot ce erai . Cum a putut sa uite tot ce s-a petrecut ... toate clipele in care te facea sa plangi de fericire . Si te mai uiti o data la pozele cu voi , in timp ce o lacrima ti se prelinge pe obraz . Nu poti sa iti dai seama cum o persoana poate sa cada intr-o asemenea stare .. sa cada pur si simplu in uitare . Acum il vezi pe strada cu altcineva , ii vezi ochii tristi si goi dar stii bine ca nu mai poti face nimic sa-i redai stralucirea aia de care iti e dor . Stii bine ca totul s-a sfarsit , ca regretele nu mai au nici un rost . Stii ca tu o sa continui asa , moarta in viata . Pentru ca asta face iubirea .. te omoara si apoi moare si ea !

A fost scrisa acum cativa ani , intr-o perioada foarte trista din viata mea ... Pe atunci credeam ca se terminase , dar sfarsitul nu era ici macar pe aproape  .

Oare cine sunt eu acum ? Nu mai stiu ... Viata mea era in palmele lui . Cand a plecat , a luat absolut tot : mi-a luat zambetul , mi-a luat sufletul , mi-a luat fericirea , mi-a luat viata . De ce ? Nici macar nu indraznesc sa intreb . Poate pentru ca eu i le-am daruit increzatoare , fara sa stiu ca intr-o zi va pleca si va uita sa ma invete sa uit . Pentru ca el stie foarte bine . Stie sa uite de azi pe maine clipele frumoase , si cele grele . El stie sa traiasca fara amintiri ... De ce nu m-a invatat si pe mine ? Atat imi doream inainte sa plece , sa ma invete cum sa traiesc fara el . Si uite-asa , am ramas singura si nefericita . Nefericita .. ce-i fericirea pana la urma ? Fericirea-i doar o iluzie , deoarece , mereu cand crezi ca esti fericit , se intampla ceva si fericirea iti e spulberata intr-o clipa , si iar esti pe punctul de a pica in prapastie . Asta-i fericirea , o iluzie . O iluzie delicioasa , dar care este usor spulberata . Pentru ca fericirea este mereu spulberata , asa cum visele sunt mereu distruse , si sperantele la fel .

Ciudat , ma gandeam ca timpul o sa ma schimbe , dar dupa atatia ani , inca imi sustin parerile ... fericirea e de scurta durata , iar sperantele si visele sunt distruse intotdeauna . 

Ce inseamna " a imblanzi " ?

E un lucru prea dat uitarii ...

Insemna a-ti crea legaturi .

Tu nu esti inca pentru mine decat un baietas , aidoma cu o suta de mii de alti baietasi . Iar eu nu am nevoie de tine . Si nici tu n-ai nevoie de mine ...

Dar daca tu ma imblanzesti , vom avea nevoie unul de altul . Tu vei fi pentru mine fara seaman pe lume . Eu voi fi , pentru tine , fara seaman pe lume .

Daca tu ma imblanzesti , viata mi se va insenina . Voi cunoaste sunetul unor pasi deosebiti de-ai tuturora . Pasii altora ma fac sa intru sub pamant . Al tau ma va chema din vizuina ca o melodie ... Va fi , de aceea , minunat , cand tu ma vei fi imblanzit !

Te rog ... imblanzeste-ma .

Nu cunoastem decat ceea ce imblanzim ... Nu exista negutatori de prieteni ... Daca vrei sa ai un prieten , imblanzeste-ma ...

Ce trebuie sa fac ?

Trebuie sa ai foarte multa rabdare ... la inceput , te vei aseza ceva mai departe de mine , uite-asa , in iarba . Eu te voi privi cu coada ochiului , iar tu nu vei rosti nici un cuvant . Graiul e izvor de intelegeri .  Insa vei putea , pe zi ce trece , sa te asezi din ce in ce mai aproape de mine ...

Voi inca nu sunteti nimic . Pe voi nu v-a imblanzit , precum nici voi n-ati imblanzit pe nimeni ... Eu insa , mi-am facut din el un prieten , iar el acum nu are-n lume seaman .

daca tu ma imblanzesti ,

si eu te imblanzesc ,

nu-ti vei pierde

salbaticia

si frumusetea ,

libertatea

sau aerul pe care-l inspiri ,

nu vor fi pierdute

ci regasite ,

odata imblanziti

si uniti

impreuna

in tacere ,

tu ma vei descoperi

pe mine ,

si eu te voi fi

gasit

in sfarsit

pe tine .

Antoine de Saint-Exupery , Micul print 

Chiar ai uitat ?

Asta e pentru tine , ca sa-ti deschida ochii . Ca sa-ti aminteasca tot ceea ce probabil ai uitat deja .Sa-ti aduc aminte ca nici un pat din cele in cate vei dormi nu va fi ca al meu . Nici o alta persoana din lumea asta nu te va strange in brate cum am facut-o eu . Nimeni nu o sa-ti mangaie parul ca mine si nimeni nu o sa-ti sopteasca 'te iubesc' inainte sa te trezesti , asa cum am facut-o eu . Pentru ca te-am iubit pana la Dumnezeu . Si inca te iubesc . Si de-asta imi ies din minti cand vad ca te comporti asa , ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat , ca si cum am fi doi straini . Cum ai putut sa uiti grija si iubirea si toate celelalte lucruri pe care le-am impartit ? Cum poti sa oferi pe tava tot ce am avut noi doi , altora ? Ceva atat de special , sacru pentru mine ! Cum poti sa fii asa copil cand tu insuti m-ai invatat sa fiu mare ?!